Noul Opel Astra: vedetă în materie de inovaţie, cu o tradiţie bogată

24 Iunie 2015

Peste 24 de milioane de autovehicule Opel Kadett şi Opel Astra vândute reprezintă o cifră impresionantă şi o performanţă notabilă. Aliniate unul în spatele celuilalt, toate autovehiculele compacte Opel construite până acum ar depăşi numărul magic de 100.000 km şi ar crea o coloană de autovehicule care ar înconjura ecuatorul de două ori şi jumătate. Pe scurt, se poate spune că prin clasa compactă Opel a făcut în mod constant mobilitatea accesibilă în noi clase sociale și, după ce mobilitatea individuală a devenit parte din viața de zi cu zi, ultimele generații au făcut acesibile tehnologiile și inovațiile din segmente superioare.

Acum, Opel începe un nou capitol din istoria celui mai bine vândut autovehicul al său, continuând ideea democratizării inovațiilor din clase superioare și combinându-le cu un design dinamic, expresiv.

 

Următoarea generaţie Astra se bazează pe o arhitectură uşoară complet nouă, este propulsată exclusiv de motoare de ultimă generaţie şi oferă funcţii care anterior erau disponibile doar la nivelul clasei superioare. Designul face ca aspectul Astra să fie mai atletic ca niciodată. Pe scurt, noul Astra combină eficienţa cu eleganţa şi redefineşte clasa autovehiculelor compacte cu inovaţiile sale de top. Opel Astra îşi va sărbători premiera mondială în cadrul Salonului Auto Internaţional (IAA) de la Frankfurt din această toamnă (17 - 27 septembrie 2015).

 

Apropo de sărbătoriţi, strămoşul direct al noului Astra, modelul Opel Kadett B, împlineşte anul acesta 50 de ani. Modelul Kadett a fost produs în peste 2,6 milioane de unităţi, iar în anii 60 a fost promovat prin sloganul „Das Auto". Şi-a lăsat concurenţii în urmă prin spiritul vioi, spaţiul generos, compartimentul pentru bagaje mare şi nivelul sporit de siguranţă. Pe scurt: „Dacă ştiţi ce vreţi, conduceţi un Kadett".

 

Până în prezent, cel mai bine vândut autovehicul în cei 79 de ani ai clasei compacte Opel a fost Astra F, comercializat între 1991 şi 1997. Pentru prima oară în Europa, noul model a preluat numele de Astra, folosit deja în Marea Britanie şi s-a vândut în total în peste 4,1 milioane de unităţi. Aproape de pragul de patru milioane s-au aflat şi modelele Kadett E (3,8 milioane) şi Astra G (3,95 milioane). Aşadar, există o mulţime de motive întemeiate pentru a privi înapoi la cele peste 24 de milioane de autovehicule compacte Opel vândute.

 

De la Kadett 1 la Astra K - o poveste de succes de-a lungul a unsprezece generaţii

 

1936-1940: Opel Kadett 1 - Autovehiculul poporului

Primul model Opel Kadett a provocat o oarecare senzaţie, atât din punct de vedere tehnic, cât şi în materie de preţ. Începând cu 1936 şi până la 1940, în Rüsselsheim au fost construite peste 100.000 de autovehicule cu patru scaune, fabrica de autovehicule fiind chiar şi atunci una dintre cele mai moderne din Europa. Primul model Kadett cu construcţia unitară revoluţionară a caroseriei, disponibil în varianta sedan sau decapotabilă, costa doar 2.100 de mărci germane. Modelul agil cu patru locuri putea să atingă o viteză de aproape 100 km/h şi şi-a găsit rapid locul în inimile publicului larg. Acesta a fost apreciat şi de presă: „Aşa cum au confirmat primele teste rutiere, modelul Kadett nu este, cu siguranţă, un autovehicul obişnuit din acest interval de preţ," a scris un ziar din Germania, „Braunschweiger Tageszeitung", pe 5 decembrie 1936. Şasiul cu suspensie faţă independentă Dubonnet şi puntea spate cu arcuri lamelare proveneau de la modelul Opel Olympia, iar motorul din fontă cenuşie cu patru cilindri în formă de L a fost construit pe tiparul modelului Opel P 4. Unitatea dezvolta o putere de 23 cp, având o capacitate cilindrică de 1.073 cc. Avantajele preluării tehnologiei de la un sistem modular a reprezentat, de asemenea, un factor cheie pentru preţul scăzut al autovehiculului.

 

1962-1965: Opel Kadett A - pentru miracolul economic

Un portbagaj încăpător şi spaţiu suficient pentru patru persoane şi, în plus, un motor nou puternic şi costuri scăzute de întreţinere a fost reţeta succesului pentru modelul Kadett A. Începând cu 1962 şi până în 1965, Opel a fabricat aproape 650.000 de unităţi. Aspectul modelului notchback cu două uşi era modern şi luxos. Linia mediană era coborâtă, iar parbrizul panoramic destinat unei vizibilităţi bune şi o bandă decorativă de-a lungul părţilor laterale accentuau forma alungită. Aripile frontale se îngustau spre faruri, iar părţile din spate aveau formă de aripioare. Spaţiul interior impresiona profund posesorii de autovehicule convenţionale de dimensiuni mici. Portbagajul era un adevărat compartiment pentru bagaje, iar capacul rezervorului de carburant era la exterior! „Nu veţi simţi niciodată mirosul de benzină în portbagaj," scria echipa de publicitate Opel, făcând cu ochiul concurenţilor din Wolfsburg. Kadett a beneficiat de un alt avantaj major de design faţă de modelul Beetle: motorul modern amplasat în partea frontală, cu sistem de răcire cu apă. Unitatea cu patru cilindri şi cilindree de 993 cm3 dezvolta o putere de 40 cp şi, începând cu luna martie a anului 1963, a propulsat şi noul model Kadett Caravan.

 

1965-1973: Opel Kadett B - Das Auto

Aşa cum litera B urmează literei A, în anul 1965 o nouă serie a înlocuit primul model. Noua versiunea avea peste patru metri lungime şi, prin urmare, era cu mult mai mare decât generaţia precedentă. În ceea ce priveşte eleganţa modelului, designerii s-au inspirat de la colegii lor de peste ocean. Partea din spate înclinată amintea de popularele modele fastback din S.U.A. Publicaţia „Automobil Illustrierte" remarca în 1966: „Aproape că poţi să îţi dai seama de putere şi de viteză înainte să auzi motorul." Nu numai lungimea a fost mărită, ci şi puterea. Inginerii Opel au mărit cu 3 mm alezajul motorului cu patru cilindri. Versiunea de bază de 1.078 cm3 dezvolta 45 cp. De asemenea, era disponibil motorul 1.1 S cu raport de compresie mărit, care dezvolta 55 cp.

 

Modelul Kadett a înregistrat un succes rapid, cu 2,6 milioane de unităţi produse din septembrie 1965 până în iulie 1973. Iar succesul său nu s-a limitat în mod cert la ţara sa de origine. Întrucât clienţi din 120 de ţări de pe întreg mapamondul doreau să cumpere un Kadett, în 1966, 50% din volumul producţiei era destinat exportului.

 

1973-1979: Opel Kadett C - Atletul

Familia Kadett C avea mulți membri: un autovehicul de familie elegant, un al doilea autovehicul şic, cu un hayon practic sau un coupé sport competitiv vopsit în culori de camuflaj. Între 1973 şi 1979 au fost construite în total 1,7 milioane de unităţi ale acestui model. Modelul Kadett C cu tracţiune pe puntea spate a fost lansat în august 1973, având un design cu linii clare şi o nouă suspensie faţă cu două braţe triunghiulare. Trăsăturile caracteristice de design includeau grila radiatorului plată, capota motorului conţinând pliul central caracteristic mărcii şi un şorț faţă sub formă de spoiler. „Modelul Kadett nu numai că asigură o plăcere extraordinară la conducere, dar este și proiectat și construit cu conştiinciozitate, având un design simplu şi clar. Necesită un nivel redus de întreţinere, este uşor de reparat şi are costuri de funcţionare reduse", apreciau experţii în testarea autovehiculelor în publicaţia „auto motor und sport", numărul 20/73. Puternica versiune GT/E a fost lansată în anul 1975 în cadrul Salonului Auto Internaţional de la Frankfurt. Motorul său de 1,9 litri echipat cu sistem de injecţie Bosch L-Jetronic dezvolta o putere de 105 cp şi propulsa autovehiculul Kadett cu masa de doar 900 de kilograme până la o viteză maximă de 184 km/h.

 

1979-1984: Opel Kadett D - tracţiune pe puntea faţă

Cea de-a patra generaţie a modelul Kadett de după război a deschis o nouă eră a clasei autovehiculelor compacte în cadrul Opel. Primul model Opel cu tracţiune pe puntea faţă debuta la salonul auto IAA din 1979 sub forma modernului Kadett D. Designul era cu adevărat convingător. Deşi nou-venitul avea o lungime cu 126 mm mai mică decât modelul anterior, măsurând 3.998 mm, acesta beneficia de un interior mai lung şi oferea un spaţiu semnificativ mai mare decât majoritatea rivalilor. Însă nu numai configurația grupului motopropulsor şi şasiul cu punte spate cu bară de torsiune se îndepărtau de la tradiţie: modelul Kadett era echipat cu noul motor OHC de 1,3 litri care dezvolta o putere de 60 sau 75 cp. Revoluţia a continuat cu oferta de variante de caroserie. Pe lângă versiunea spaţioasă station wagon cu un volum de 1.425 de litri, Opel oferea doar versiuni fastback. În ianuarie 1983 a urmat modelul sportiv Kadett GTE, cu o viteză maximă de 187 km/h şi echipat cu un motor de 1,8 litri cu patru cilindri care dezvolta o putere de 115 cp. Printre alte modificări tehnice se numărau şasiul mai comprimat și mai jos, amortizoarele de direcţie noi şi discurile de frână ventilate intern la roţile din faţă. Din 1979 până în 1984 au fost produse 2,1 milioane de unităţi Kadett D.

 

1984-1991: Opel Kadett E - Campionul mondial al aerodinamicii

Cel de-al doilea model Kadett cu tracţiune pe puntea faţă, construit între 1984 şi 1991, a fost declarat „Mașina Anului 1984" şi a fost un câştigător absolut. Înregistrând vânzări totale de 3.779.289 de unităţi în perioada de producţie, Kadett E a fost cel mai bine vândut model Opel până în prezent şi a fost un adevărat campion mondial al aerodinamicii. Inginerii Opel au dat lovitura cu siguranţă în 1984. Bazat pe tehnologia modelului anterior, însă cu un design hatchback complet nou, modelul Kadett E avea să aibă o carieră spectaculoasă. Cu un coeficient aerodinamic de 0,39, Kadett D era deja cel mai bun din clasa sa, însă această performanţă a fost lăsată cu mult în urmă de succesorul său. După 1.200 de ore de reglare fină prin teste efectuate în tunelul vântului, modelul E a atins un coeficient aerodinamic senzaţional de 0,32. Varianta sportivă GSi, cu un coeficient aerodinamic de 0,30 şi rezistenţă la înaintare de 0,57 m2, era cel mai aerodinamic model hatchback din lume. Clienţii au acceptat noul aspect după doar câteva luni, creând astfel o nouă poveste de succes, în 1987 înregistrându-se 625.000 de înmatriculări de autovehicule Kadett E noi în Europa. La această dată, versiunea station wagon devenise deja lider în clasa sa. Începând cu toamna anului 1985, varianta notchback a fost reintrodusă în gama de modele, prima dată de la modelul Kadett C. Mai mult, varianta sportivă GSi era o legendă în devenire. În 1987, când a fost lansat legendarul motor cu 16 supape, concurenții au rămas cu mult în urmă.

 

1991-1997: Opel Astra F - Bestseller-ul

 

Între 1991 şi 1997 au fost produse aproximativ 4,13 milioane de autovehicule Astra F, acesta devenind astfel cel mai bine vândut model Opel. În procesul de dezvoltare s-a pus accentul pe combinarea designului modern cu spaţiul extins la interior, pe confortul sporit şi pe importanţa protecţiei mediului.

Succesorul modelului Kadett şi-a însuşit denumirea modelului britanic înrudit (cea de-a patra generaţie a modelului Kadett a fost vândută în Marea Britanie încă din 1980 sub denumirea de Vauxhall Astra.) De asemenea, odată cu noua sa vedetă, Opel a lansat o ofensivă în materie de siguranţă. Toate modelele Astra erau echipate cu centuri de siguranţă active cu pretensionatoare, reglabile în înălţime în faţă şi rampe pentru scaune, precum şi cu protecţie laterală pentru toate uşile, inclusiv ranforsare cu două bare din oţel. Pentru prima dată, toate motoarele dispuneau de convertoare catalitice.

 

1998-2004: Opel Astra G - autovehiculul versatil

În primăvara anului 1998, modelul Astra cu aspect de coupé era disponibil de la început în varianta hatchback cu trei sau cinci uşi sau în varianta station wagon. Mai târziu au fost adăugate variantele notchback sedan, coupé şi decapotabilă. Designul progresiv independent, şasiul dinamic şi sistemul de propulsie, precum şi un nivel de rezistență la torsiune și la îndoire aproape dublu faţă de modelul anterior au reprezentat doar câteva dintre caracteristicile celei de-a doua generaţii a modelului Opel Astra complet nou. Noul model beneficia de o caroserie complet galvanizată care juca un rol cheie în ceea ce priveşte menţinerea valorii autovehiculului. Siguranţa activă a fost îmbunătăţită prin mărirea cu 30% a luminozităţii farurilor transparente H7 cu halogen şi datorită şasiului reproiectat complet cu funcţie de siguranţă dinamică (DSA). Acesta îmbina confortul cu agilitatea şi siguranţa la manevrare, chiar şi atunci când autovehiculul era încărcat complet. Ampatamentul crescuse cu aproximativ zece centimetri, oferind mai mult spaţiu la interior, în special mai mult spaţiu pentru genunchi în partea din spate şi un portbagaj mai mare, cu un volum de 370 de litri.

 

2004-2009: Opel Astra G - autovehiculul puternic

Datorită unui număr de douăsprezece motoare cu puteri între 90 şi 240 cp şi celor şapte variante de caroserii, gama de versiuni pentru Astra H, care s-a vândut în peste 2,7 milioane de unităţi, a fost excepţională. La lansarea sa, în martie 2004, a treia generaţie a modelului Opel Astra se mândrea cu un design progresist, o dinamică sporită la rulare şi multe inovaţii tehnice, câştigând imediat numeroase teste comparative efectuate de publicaţiile auto de specialitate. Principalele caracteristici tehnologice ale autovehiculului Astra erau şasiul adaptiv IDSPlus cu sistemul electronic de control continuu al suspensiilor (CDC), regăsit de obicei în clasa de lux şi la autovehiculele sport exclusiviste şi sistemul de iluminare frontală adaptivă (AFL) cu iluminare dinamică în curbe. Modelul Astra se mândrea şi cu un nivel înalt de siguranţă. Organizaţia de protecţie a consumatorilor Euro NCAP (programul european de evaluare a autovehiculelor noi) a acordat modelului Astra cea mai înaltă distincţie, de cinci stele, pentru protecţia pasagerilor adulţi. Cu un total de 34 de puncte, cel mai bine vândut autovehicul a fost considerat unul dintre cele mai sigure sedan-uri din clasa autovehiculelor compacte.

 

2009 - 2015: Opel Astra J - bijuteria de designer

Măiestria sculpturală întâlneşte precizia germană - modelul Opel Astra J nu doar întruchipează noua filozofie de design a mărcii, ci şi asistă şoferii printr-o gamă de tehnologii care au avut deja o contribuţie importantă la succesul modelului Insignia, cel mai bine vândut autovehicul din clasa medie. Sistemul Opel Eye recunoaşte indicatoarele rutiere şi informează şoferul referitor la limitele de viteză şi interzicerea efectuării depăşirilor. De asemenea, acesta avertizează şoferii în cazul în care sunt în pericol să părăsească banda de circulaţie. Datorită sistemului de faruri AFL+, modelul Astra asigură o iluminare foarte bună în viraje şi, dacă este necesar, poate chiar să reducă automat luminozitatea sau să comute în faza lungă. Datorită noului şasiu, disponibil și cu tehnologia adaptabilă FlexRide cel mai recent model Astra îşi poate valorifica la maximum caracteristicile dinamice. Noua construcţie a punţii spate garantează plăcerea de a conduce, o manevrabilitate îmbunătăţită şi un confort maxim, printr-un braţ Watt integrat care îmbunătăţeşte controlul asupra roţilor.

 

Începând din 2015: Opel Astra K - avans considerabil

Cu până la 200 kg mai uşor, mai eficient şi mai încăpător în ciuda dimensiunilor generale reduse, propulsat exclusiv de noua generaţie de motoare, noul Opel Astra reprezintă un avans considerabil în materie de dezvoltare şi va avea premiera mondială în cadrul Salonului Auto Internaţional de la Frankfurt (IAA) din septembrie. Vizionarul Monza Concept, prezentat la Salonul Auto de la Frankfurt 2013, a fost mentorul celei de unsprezecea generații a modelului compact Opel. Noul Astra urmează riguros această viziune. În funcție de model și de nivelul de echipare, va fi cu până la 200 kg - dar cel puțin 120 kg - mai ușor decât predecesorul său. Arhitectura complet nouă a vehicului joacă un rol major în reducerea greutății. Fiecare componentă are un design compact și integrează materiale ușoare. Sub capota fiecărui nou Astra va putea fi găsit un membru al portofoliului complet nou de motoare. Puterile variază de la 70 kW / 95 cp la 147 kW / 200 CP. Toate motoarele diesel și benzină cu o cilindree de până la 1,6 litri au trei lucruri în comun: combină cea mai mare eficiență cu o reacție excelentă și funcționare lină.

 

Tipareste paginaTrimite unui prieten